luni, 28 iunie 2010


Esti tot ce am

Ai aparut in viatsa mea
Ca o lumina…
Mi-ai prefacut durerea grea
De fericire plina.

Si glasul tau cind il aud
Tresar de bucurie,
Prin corpul meu strabate-ncet
O raza aurie…

Si viatsa cit de sura e
Tu ii redai culoare
Si celui plin de ignorare
Doar tu ii da-i valoare…

In situatii dificile
Tu echilibru-mi mentii
Si incercarile ostile-
Le faci usoare si le stii.

Si cind alaturi tu t-e afli
Zimbesc fara oprire,
Si vorbele rostite de tine
Sint pline de iubire.

Acuma shtiu cu-adevarat
Esti sufletul meu pereche,
Si toata viatsa te-am cautat
Ca pe-o comoara veche.

P/tru Sergiu B



Ecoul din Mine
Îmi vine greu s-ă cred în tine
Îmi vine greu să te privesc
Devii durere pentru mine
Mi-e greu să spun că te iubesc
Și pierd culorile din tine
Și pierd frumosul ce îl ai
Simt că nu ești pentru mine
Rece dragostea mi-o dai
Încerc să te caut în mine
Degeaba căci nu te găsesc
Pierdută-i viața și în fine
Rămâne să te „părăsesc”
Sunt urmărită de tristețe
Sunt cufundată-n amintire
Pierd gustul cel de frumusețe
Și caut drumul spre pieire
Î-mi pun mereu o întrebare
De ce trăiesc în suferința?
Ecoul stă în supărare
Și nu-mi da semn și nici dorință
Și lacrimi cad adesea șuroaie
Și-s rece-n suflet și in gând
De parca-s picături de ploaie
Ce ies nu doar atunci când plâng
Ci când dorința e pierdută
Când totu-n jur e pustiit
Devin ca o fantomă mută
Cu suflet rece amorțit
Și văd în tine trup de ceară
Ochi reci pierduți în amintiri
Retras în gânduri seară de seară
Dureri,tăceri și doar priviri
Și când noianul dintre noi
se va topi cu o privire
Și să rămânem doar în doi
Trup lângă trup în contopire.


Drum de fier…

Cînd îţi este cel mai greu
Nu te considera pierdut,
Căci după bine vine rău
Nu deveni tăcut...
Nu plînge şi nu dispera
Încearcă şi nu te lăsa
Păşeşte-ncet gîndeşte-adînc,
Fii încrezut în viaţa ta.
Omoară-ţi ceaţa din priviri,
Nu te lăsa şi nu ai teamă
Nu te-nfunda în amintiri
Fii înţelept bagă de seamă,
Ridicăte şi mergi înainte
Chir dacă eşti fără cuvinte
Chiar dacă eşti înjurat
Chiar dacă tot-ai uitat.
Eşti o persoană-nţeleaptă
E de-ajuns doar s-alegi
Încet,să î-ţi vorbeşti în şoaptă
Să cugetezi şi să-ţelegi.
Fii tare fii încrezut în tine
Şi totul o să fie bine
Căci toţi din jur au fost dar pier
Tu mergi pe-altău drum de fier..
.



Sufăr

Privesc la cer shi pling,
Deo vreme sufar mult,
Nu pot sa intseleg,
De ce inima-mi fring.

Cu ce am greshit
De teai jukat cu kine
Mai tradat shiam suferit
Shi inima miai fript?

Okii tai ii vad shiacum
Shi ma prefac in scrum
Nu pot sa uit ce-a fost
O iubire fara rost..

Tak si sufar incet
Tot cea fost nu pot sa regret.
Caci team iubit enorm
Shin fiecare seara cu tine pe pleoape adorm.


luni, 21 iunie 2010


De ce iubirea e atît de dură?

De ce iubirea est-nşelătoare
De ce ne pune ea la încercari
Atunci cînd ea devine trădătoare
Atunci ne punem multe întrebări.

De ce iubirea e atît de dură?
De ce ne face ea să suferim?
Cînd noi greşim de noi nu se îndură
Ne lasă soartei să ne pătimim.

De ce luăm în serios greşitul?
De ce ne pare totul o poveste?
Cînd nu ajungem să păşim sfîrşitul
De care noi nici nu mai ştim că este .

De ce persoana dragă ne urăşte?
De ce greşim doar ca să suferim?
Doar
ea distruge tot ce construeşte
Ne face orbi,ne face să murim.

De ce iubirea e nepăsătoare?
De ce cînd o atingi se-ndepărtează?
Ea se preface-n umbră pieritoare
Şi în durere doară te urmează.

De ce dorim să ştim necunoscutul?
Cînd el ne face doar să suferim
Noi pierdem şi prezentul şi trecutul
În lacrimă şi
ură noi trăim.

Ascultă!eu nu voi fi atît de dură
Nu te voi face să suferi la orice pas
Eu nu îţ-i voi purta nici pic de ură
Şi dragoste-i vo-i
spune” Bun rămas”!



Dacă tu nu ai fi

Dacă tu nu ai fi
Oare pe cine aş putea iubi?
Fără mîngîierea ta ,
E pustie viaţa mea.
Dacă tu nu ai fi
Cum aş putea trăi?
Fără iubirea ta,
Ce-mi străpunge inima.
Dacă tu nu ai fi
Sincer n-aş putea trăi
Fără privirea ta,
Ce-mi oferă dragostea

Oare am speranţe

Asemeni unei picături de ploaie
Cad incet...
Şi cad doar lacrimi şiroaie
Tăcut în deşert..

Deschid spre etern ...
Drumul spre tine,
Şi cad în infern,
Nu-mi pasă de mine.

Nu-mi pasă de ei
Ce vor ca sa-mi spună
Nu-mi pasă dea-i mei
Căci drumul ne-ndrumă.

Nu vreau ca s-ă sufăr
Iară şi iară...
Nu vreau ca-sa-ndur
Seară de seară...

Î-mi place tăcerea
În care m-ascund,
Î-mi place iubirea
În care m-ă scufund..

Acopăr durerea
Cu-a ta privire
Şi î-mi alint plăcerea
Cu -a ta iubire..

Nu mai cred în mine
Nu mai cred in voi
Nu mai cred în tine
Eu doar cred în noi.


Ești cu chip de ciară

Rare ori eşti simplu om
Tu mereu eşti ca un Domn
Uneori de plastelină
Faţă palidă,senină
Ochii mari măşcaţi şi reci
Vrei pe toţi ca săi întreci
Uneori prostii doar faci
Alteori doar stai şi taci
Uneori doar mă-nervezi
Alteori tu mă calmezi
Multe lucruri să faci ştii
Deseori doar stai privii
Vorbeşti aiureli întruna
Vorbe dulci chiar todeauna
Eşti aşa cum eşti mereu
Simplu om, simplu ateu
Mulţi ca tine-near vrea să fie
Dar puţini or vrea să ştie
Că ai inima de ceară
Stînd topindă, vrînd să piară
Buze reci şi ochi de ghiaţă
Tu trăind pe-un fir de aţă
Nişte mîni subţiri de mort
Chip feeric ,bun la port
Cu păr negru ,bucle lungi
Printre el priviri străpungi
Braţe lungi ademenite
Dulci visări încremenite
Flori de ghiaţă-n urmă laşi
Trecătorilor tăi paşi
Fruntea ta-nflorită-n ghiaţă
Se prelinge-ncet pe faţă
Genele acoperite-n platin
Încet pe ochiţi mari se sclatin
Cu sughiţuri disperate
Cu priviri îndurerate
Mă atingi tremurător
Şi mă stringi la piept infiorător
Tu eştu geniu pustiu
Eşti ca un cadavru viu
Mort frumos cu chip de ciară
Îmi apari seară de seară.

miercuri, 16 iunie 2010


Sufar


Privesc la cer shi pling,
De-o vreme sufar mult,
Nu pot sa intseleg,
De ce inima-mi fring.
Cu ce am greshit
De teai jukat cu kine
Mai tradat shiam suferit
Shi inima miai fript?
Okii tai ii vad shiacum
Shi ma prefac in scrum
Nu pot sa uit ce-a fost
O iubire fara rost..
Tak si sufar incet
Tot cea fost nu pot sa regret.
Caci team iubit enorm
Shin fiecare seara cu tine pe pliope adorm



CE SE-NTIMPLA CU TINE??


DE CE TACI CIND MA PRIVESHTI
POATE-MI SPUI CA MA IUBESHTI?
SAU POATE E ALT-CEVA ??
CE- ASCUNDE INIMA TA?

PRIVIREATSI ESTE TACUTA
DAR AI O VORBA PLACUTA,
CEVA SENTIMPLA CU TINE,
SIMT CA NU ITSI ESTE BINE

OKII TAI……EI TE TRADEAZA..
VORBA TA -SIMT …TE PRIVEAZA
ATINGERILE ITSI SUNT RECI.
SARUTURULE DEACUM SUNT SECI…

INCEPI SATE INDEPARTEZI
SINGUR TU NU INTSELEGI…
POATE INCERCI SA UITSI TOT..
VAZINDUTE SUFERIND NU POT….

VREAU DIN NOU PE FATA TA
ZIMBETU SA ITSI APARA…
IAR CE SE INTIMPLA CU TINE ACUM
VREAU PE VECI CA SA DISPARA…….



Am pierdut
Sunt plecată-n amintire,
Caut moarte fără rost,
Sunt plecată din iubire
Re-ntorcînd tot ce a fost.
I-o povară i-o durere
Căutînd sicriul sur
Vîntul scîrţîe şi piere,
În cavoul de azur.
Şi în sumbra mea tăcere…
Zboară vîntul naintaş,
E o clipă de plăcere -
E şi el un ghid părtaş.
Mă acopăr în năframă
Toată-n negru -negre flori,
În adîncul ce mă chiamă
Mă tresar încet fiori.
Pas cu pas cobor în noapte
Sumbru negru-ntunecat
Şi încet aud doar şoapte …
A plecat?nu a plecat…

marți, 1 iunie 2010


Aș dori să încep acestă poveste cu o poezie proprie ...
A fost un vis

Când priveliştea încânta
Mii de fluturi se coboară
Toate păsările cânta
Amintirea dulce zboară
Vântul cu-adierea caldă
Braţul încet mil doboară
În amor visarea scaldă
Mă dezmiardă mă omoară
Şi veghează peste mine
Zile-ntregi şi luni de-a rândul
Şi cu-n braţ de roua vine
Şi îmi luminează gândul
Zori-mi măcina veşmântul
Din tăcere se avântă
Îmi ascult încet cuvântul
Ce m-a desfaţă m-ă încânta
Din imensa-ndepărtare
Mii de flori vântul abate
Cad frumoasele-i petale
De mireasmă îmbibate
Iarba îmi vorbeşte-n şoapte
Universul mă cuprinde
Şi in vis întreaga noapte
Îmi dă drumul şi mă prinde
Vreau să dorm fără trezire
Vreau să stau aici departe
Însa raza de iubire
Mă trezit din somn de moarte.. Smântâna Marina V.